La un an de la revolta din parcul Gezi, Instanbulul este pe picior de război. Erdogan pune gaz pe foc

Ca de obicei, Guvernul islamo-conservator a interzis orice reuniune în jurul emblematicei piețe Taksim din Istanbul, punctul de pornire al revoltei din primăvara lui 2013, ceea ce anticipează noi violențe între manifestanți și forțele de ordine.

Încă de la primele ore ale dimineții, mii de polițiști, în civil sau în uniformă au început să intre în Piața Taksim cu ordinul de a împiedica orice reuniune. Peste 25.000 de persoane și aproximativ 50 de tunuri cu apă au fost mobilizate cu această ocazie.

„Știm ce a trăit Turcia în iunie anul trecut (…) vrem ca astfel de incidente să nu se mai producă”, a declarat în această săptămână guvernatorul Istanbulului, Hüseyin Avni Mutlu.

Contrar dispozitivului adoptat la 1 mai, accesul în Taksim și în faimosul parc Gezi a rămas deschis publicului în cursul dimineții.

În această mică grădină publică a luat naștere valul de contestații care a cutremurat din temelii, pentru prima dată, regimul ui Erdogan, ce conduce țara din 2003.

În dimineața zilei de 31 mai 2013, poliția a îndepărtat violent din parc câteva sute de militanți ecologiști care se opuneau distrugerii sale în cadrul unui proiect de reamenajare a pieței Taksim.

Alimentată de această reprimare, lupta lor s-a trasformat rapid într-un val de contestare politică fără precedent. În total, circa 3,5 milioane de turci – cifra oficială oferită de poliție – au defilat împotriva lui Erdogan în toată Turcia în primele trei săptămâni ale lunii iunie.

Reprimate violent, aceste manifestații au provocat moartea a opt persoane, rănirea altor peste 8.000 și mii de arestări.

După un an, tensiunea politică născută din revolta din Gezi încă nu s-a estompat.

Afectat în iarnă de un vast scandal de corupție care a implicat întreg regimul, Erdogan a câștigat alegerile municipale din 30 martie și se pregătește să își anunțe candidatura la alegerile prezidențiale din 10 și 24 august, fără să aibă un adversar real în măsură să îi blocheze accesul.

După Gezi, șeful Guvernului a recurs la zdrobirea oricărei contestații reducând la tăcere presa, epurând poliția și impunând o serie de legi, denunțate drept „liberticide” pentru a-și consolida controlul asupra justiției și rețelelor sociale și pentru a spori atribuțiile loialelor sale servicii de informații.

„Autoritățile turce au demarat o vânătoare de vrăjitoare împotriva tuturor celor care au manifestat sau și-au făcut auzită vocea”, a denunțat președintele Federației internaționale a drepturilor omului, Karim Lahidji.

Sigur pe susținerea majorității populației, Erdogan i-a criticat din nou, vineri, pe cei pe care i-a numit „bandiții” din Gezi. „Violența se naște acolo unde nu există nici gândire, nici idei. Oamenii din Gezi sunt cei care nu au idei”, a declarat el în fața a mii de tineri susținători reuniți la Istanbul.

Încă o dată, el a invocat teoria complotului împotriva Turciei. „Organizațiile teroriste au manipulat tineretul cu o moralitate și resurse financiare precare (…) pentru a ataca unitatea noastră și a aduce atingere economiei noastre”, a afirmat el.

În fața derivelor autoritare ale regimului, organizațiile neguvernamentale, sindicatele și actorii societății civile care au preluat conducerea revoltei în iunie 2013, susținuți de opoziție, speră să profite de această dată pentru a reanima „spiritul Gezi”.

„Guvernul întreține un climat de tensiuni care încurajează violențele poliției”, a deplâns purtătoarea de cuvânt a organizației Taksim Solidaritate, arhitecta Mücella Yapici. „Dar în pofida acestei politici făcute din violență și nedreptate (…) cu voință, hotărâre și creativitate, noi vom fi în stradă”, a promis ea.